Lanolina este o substanță unică, folosită încă din Antichitate ca un emolient puternic pentru a calma, proteja și regenera pielea. Inițial utilizată ca agent impermeabilizant pentru corturile războinicilor greci, lanolina a fost descrisă pentru prima dată cu scop medical de către medicul grec Dioscoride în lucrarea De Materia Medica, sub numele de „Oesypus”.
Termenul modern lanolină a apărut abia în 1882, într-un brevet german înregistrat de Otto Braun, iar de atunci această substanță și-a găsit locul în produse farmaceutice, cosmetice și de igienă personală, datorită proprietăților sale remarcabile.
Ce este lanolina?
Lanolina este o substanță naturală grasă, înalt rafinată și purificată, obținută din secreția glandelor sebacee ale oilor. Acest „suint” acoperă pielea oilor cu un film protector natural și impregnează fibrele de lână.
Deși este denumită adesea „grăsime de lână” (Adeps Lanae), lanolina este, din punct de vedere chimic, o ceară, nu o grăsime, deoarece nu conține glicerină.
Este apreciată pentru proprietățile sale emoliente, emulsifiante și hidratante, deși uneori a fost privită cu suspiciune din cauza originii animale și a presupusului potențial alergen.
Lanolina — un ingredient sigur și bine tolerat
Temerile legate de potențialul alergenic al lanolinei pot fi considerate astăzi nejustificate. Oamenii au fost expuși la lanolină de zeci de ani prin produse cosmetice (săpunuri, șampoane, rujuri, creme hidratante, creme de ras), medicamente topice și chiar îmbrăcăminte din lână care mai păstrează urme minore de lanolină.
Cazurile de alergii au fost raportate încă din anii 1920–1930, iar în anii 1950 au fost efectuate studii privind frecvența sensibilității la lanolină. Totuși, rezultatele au arătat că incidența este extrem de scăzută în populația generală.
De exemplu, Clark (1975) a estimat o incidență anuală de doar 8,75 cazuri la un milion de persoane, iar Kligman (1998) nu a găsit nicio reacție pozitivă la testul cu lanolină în rândul a 943 de femei fără probleme dermatologice.
👉 Concluzie: pentru persoanele fără afecțiuni cutanate preexistente, lanolina nu este mai alergenică decât oricare alt ingredient cosmetic obișnuit.
Impuritățile — sursa reacțiilor alergice
Cercetările au arătat că eventualele reacții alergice erau cauzate nu de lanolină în sine, ci de impuritățile din aceasta, în special alcoolii de lână și detergenții folosiți în procesul de extracție.
Un studiu din 1981 (Clark et al.) a demonstrat că reducerea acestor impurități scade semnificativ potențialul de sensibilizare.
Astăzi, datorită tehnologiilor moderne de purificare și extracție, lanolina este rafinată la un nivel care elimină aproape complet pesticidele, detergenții și reduce conținutul de alcool gras liber sub 3% – pragul sub care riscul alergic devine practic nul.
Un ingredient natural, durabil și etic
Lanolina este un ingredient natural, regenerabil și sustenabil. Este obținută prin tunderea oilor, un proces necesar pentru bunăstarea acestora — fără a implica sacrificarea animalelor.
Aceasta creează un model de economie circulară, deoarece valorifică un produs secundar al industriei lânii (grăsimea extrasă în timpul spălării fibrelor), reducând deșeurile și oferindu-i o nouă utilitate.
De asemenea, lanolina provenită de la specii de oi din emisfera sudică este sigură, fiind ferită de boli specifice regiunilor nordice, cum ar fi encefalopatia spongiformă (prionii).
Interesant este că ECOCERT®, unul dintre cele mai stricte organisme de certificare bio din Franța, autorizează doar două materii prime de origine animală: cera de albine și lanolina.
Lanolina — un activ cu multiple proprietăți
Lanolina este un excelent emulgator și stabilizator de emulsii. Datorită capacității sale de a absorbi până la 400% din greutatea proprie în apă, este folosită pe scară largă în produse cosmetice și farmaceutice.
Printre beneficiile sale majore se numără:
Derivați ai lanolinei și utilizările lor
Printre derivații valoroși ai lanolinei se numără alcoolul de lanolină, o substanță solidă, cerată, galben-pal, aproape inodoră, obținută prin fracționarea lanolinei brute.
Este compusă dintr-un amestec complex de colesterol, lanosterol, steroli și alcooli alifatici, ceea ce îi oferă un puternic efect emulgator și o capacitate ridicată de absorbție.
Este folosită în:
Concluzie
Într-o epocă în care originea naturală, durabilitatea și minimalismul formulărilor sunt valori-cheie ale industriei cosmetice, lanolina rămâne un ingredient de neînlocuit.
Cu excepția produselor ce revendică eticheta vegan, lanolina și derivații săi reprezintă o soluție inteligentă și eficientă pentru:
Termenul modern lanolină a apărut abia în 1882, într-un brevet german înregistrat de Otto Braun, iar de atunci această substanță și-a găsit locul în produse farmaceutice, cosmetice și de igienă personală, datorită proprietăților sale remarcabile.
Ce este lanolina?
Lanolina este o substanță naturală grasă, înalt rafinată și purificată, obținută din secreția glandelor sebacee ale oilor. Acest „suint” acoperă pielea oilor cu un film protector natural și impregnează fibrele de lână.
Deși este denumită adesea „grăsime de lână” (Adeps Lanae), lanolina este, din punct de vedere chimic, o ceară, nu o grăsime, deoarece nu conține glicerină.
Este apreciată pentru proprietățile sale emoliente, emulsifiante și hidratante, deși uneori a fost privită cu suspiciune din cauza originii animale și a presupusului potențial alergen.
Temerile legate de potențialul alergenic al lanolinei pot fi considerate astăzi nejustificate. Oamenii au fost expuși la lanolină de zeci de ani prin produse cosmetice (săpunuri, șampoane, rujuri, creme hidratante, creme de ras), medicamente topice și chiar îmbrăcăminte din lână care mai păstrează urme minore de lanolină.
Cazurile de alergii au fost raportate încă din anii 1920–1930, iar în anii 1950 au fost efectuate studii privind frecvența sensibilității la lanolină. Totuși, rezultatele au arătat că incidența este extrem de scăzută în populația generală.
De exemplu, Clark (1975) a estimat o incidență anuală de doar 8,75 cazuri la un milion de persoane, iar Kligman (1998) nu a găsit nicio reacție pozitivă la testul cu lanolină în rândul a 943 de femei fără probleme dermatologice.
👉 Concluzie: pentru persoanele fără afecțiuni cutanate preexistente, lanolina nu este mai alergenică decât oricare alt ingredient cosmetic obișnuit.
Cercetările au arătat că eventualele reacții alergice erau cauzate nu de lanolină în sine, ci de impuritățile din aceasta, în special alcoolii de lână și detergenții folosiți în procesul de extracție.
Un studiu din 1981 (Clark et al.) a demonstrat că reducerea acestor impurități scade semnificativ potențialul de sensibilizare.
Astăzi, datorită tehnologiilor moderne de purificare și extracție, lanolina este rafinată la un nivel care elimină aproape complet pesticidele, detergenții și reduce conținutul de alcool gras liber sub 3% – pragul sub care riscul alergic devine practic nul.
Lanolina este un ingredient natural, regenerabil și sustenabil. Este obținută prin tunderea oilor, un proces necesar pentru bunăstarea acestora — fără a implica sacrificarea animalelor.
Aceasta creează un model de economie circulară, deoarece valorifică un produs secundar al industriei lânii (grăsimea extrasă în timpul spălării fibrelor), reducând deșeurile și oferindu-i o nouă utilitate.
De asemenea, lanolina provenită de la specii de oi din emisfera sudică este sigură, fiind ferită de boli specifice regiunilor nordice, cum ar fi encefalopatia spongiformă (prionii).
Interesant este că ECOCERT®, unul dintre cele mai stricte organisme de certificare bio din Franța, autorizează doar două materii prime de origine animală: cera de albine și lanolina.
Lanolina este un excelent emulgator și stabilizator de emulsii. Datorită capacității sale de a absorbi până la 400% din greutatea proprie în apă, este folosită pe scară largă în produse cosmetice și farmaceutice.
Printre beneficiile sale majore se numără:
- Hidratarea profundă a pielii prin reducerea pierderii transepidermice de apă (TEWL);
- Regenerarea keratinocitelor și restaurarea barierei cutanate;
- Calmarea inflamațiilor și protejarea împotriva bacteriilor patogene;
- Menținerea echilibrului microbiomului cutanat, datorită compușilor naturali antibacterieni.
Printre derivații valoroși ai lanolinei se numără alcoolul de lanolină, o substanță solidă, cerată, galben-pal, aproape inodoră, obținută prin fracționarea lanolinei brute.
Este compusă dintr-un amestec complex de colesterol, lanosterol, steroli și alcooli alifatici, ceea ce îi oferă un puternic efect emulgator și o capacitate ridicată de absorbție.
Este folosită în:
- Creme de îngrijire și hidratare;
- Produse emoliente și dermatologice;
- Formule pentru îngrijirea părului și a pielii bebelușilor.
Într-o epocă în care originea naturală, durabilitatea și minimalismul formulărilor sunt valori-cheie ale industriei cosmetice, lanolina rămâne un ingredient de neînlocuit.
Cu excepția produselor ce revendică eticheta vegan, lanolina și derivații săi reprezintă o soluție inteligentă și eficientă pentru:
- îmbunătățirea hidratării pielii,
- restaurarea lipidelor epidermice,
- stimularea regenerării celulare,
- echilibrarea microbiomului cutanat.
